Lasă-l pe Duhul Sfînt să preia conducerea!

Text: Romani 7:14-25
„PUTEREA DE ÎMPOTRIVIRE”Căci binele, pe care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci raul, pe care
nu vreau să-l fac, iată ce fac! Romani 7:19
Fiecare creştin are „o personalitate împărţită”. El este un cîmp
de bătălie viu în care binele şi răul se luptă pentru supremaţie.
Credinciosul are încă vechile tendinţe spre a păcătui, dar are şi
noile dorinţi de a-I fi plăcut lui Dumnezeu.Conflictul acesta interior poate fi foarte deranjant, dar el nu
trebuie să ne învingă. Victoria în viaţa creştină este posibilă, nu
prin lupta noastră umană, ci prin predarea vieţilor noastre lui
Dumnezeu, şi lăsînd ca Duhul Sfînt să preia conducerea în cîmpul
nostru de bătălie (Romani 6:13). Ea nu este posibilă prin puterea
noastră de voinţă, deoarece necazul cu puterea de voinţă este că
ea nu ţine cont că factorul opus poate fi mai puternic. Este la fel
cum afirma un bătrîn fermier care a fost văzut într-o zi luptîndu-se
cu un catîr nărăvaş. În final, cineva l-a întrebat: „Hei, Sam, unde
îţi este puterea de voinţă?” El a răspuns: „Puterea mea de voinţă
este în regulă, dar ar trebui să vii aici, să vezi „puterea de ne-
voinţă” a acestui animal!”Natura noastră carnală, fiind în totalitate coruptă, vrea să facă
numai răul. Atunci cînd trebuie să facă binele, nu are nimic altceva
decît „putere de ne-voinţă”. De îndată ce avem puterea de dis-
cernămînt să recunoaştem aceasta, trebuie să fugim la Cristos şi
să-L lăsăm pe Duhul Sfînt să preia conducerea.Te-ai predat pe deplin? Pînă nu vei recunoaşte că puterea ta de
ne-voinţă este mai mare ca puterea ta de voinţă şi pînă nu-i vei
dărui întreaga viaţă puterii Lui, vei avea mereu numai înfrîngeri.
Aşa cum a recunoscut apostolul Pavel, singura noastră victorie
poate fi numai „prin Isus Cristos, Domnul nostru!” (Romani 7:25).- H.G.B.
Predispus să rătăcesc, Doamne, o simţesc
Predispus să-L las pe Domnul ce-L iubesc,
Aşa mi-e inima. Tu o sigilează,
Pecetluieşte-o pentru raiul ceresc.
RobinsonPredarea în faţa lui Dumnezeu
duce la victorie împotriva lumii.

FamToFam

Bunătatea lui Dumnezeu!

Bunătatea lui Dumnezeu.
Psalmi 52:8
Meditează puţin la această bunătate a lui Dumnezeu. Este o bunătate blândă. Cu atingeri blânde ş iubitoare, El vindecă pe cei cu inima zdrobită şi le leagă rănile. El este la fel de blând în a-şi arăta în mod practic bunătatea, ca şi în mod teoretic. Este o mare bunătate. Nu există nici un lucru mic în Dumnezeu. Bunătatea Sa este ca şi El: infinită. Nimeni nu o poate măsura. Bunătatea Lui este atât de mare încât iartă păcatele grozave ale marilor păcătoşi, după mult timp, şi apoi le dă mari favoruri şi privilegii, şi îi înalţă la bucurii depline în ceruri, alături de marele Dumnezeu. Este o bunătate nemeritată, aşa cum este orice bunătate adevărată, fiindcă bunătatea meritată nu este altceva decât dreptate. Păcătosul nu are nici un drept la bunătatea Celui Prea Înalt. Dacă răzvrătitul ar fi aruncat pe loc în focul veşnic, ar merita cu adevărat sentinţa. Dar, dacă a fost eliberat de rău, este numai din cauza iubirii divine, fiindcă în păcătos nu există nici un strop de bunătate. Este o bunătate bogată. Unele lucruri sunt mari, dar au puţină eficienţă, dar bunătatea Lui este o încurajare pentru sufletele căzute, un balsam pentru rănile însângerate, un bandaj ceresc pentru oasele rupte, o caleașcă regală pentru picioarele obosite, şi o îmbrăţişare de iubire pentru inimile tulburate. Este o bunătate multiplă. Aşa cum spunea Bunyan, „toate florile din grădina lui Dumnezeu sunt perechi”. Nu există bunătăţi singure. Poţi să crezi că ai o singură bunătate, dar vei vedea curând că ai o grămadă de bunătăţi. Este bunătate îmbelşugată. Milioane de oameni au primit-o, şi totuşi, departe de a fi gata, este la fel de proaspătă, îmbelşugată şi gratuită ca întotdeauna. Este o bunătate statornică. Nu te va părăsi niciodată. Dacă bunătatea este prietena ta, bunătatea te va însoţi în ispite şi nu te va lăsa să cazi, bunătatea va fi cu tine în necazuri şi nu te va lăsa să te afunzi, bunătatea va fi cu tine în viaţă, ca o lumină încurajatoare, şi bunătatea va fi cu tine în moarte, bucuria sufletului tău atunci când mângâierile pământeşti ajung la capăt.

FamToFam

Anumite cântări nu pot fi învăţate decât în vale!


Şi nimeni nu putea să înveţe cântarea,
afară de cei o sută patruzeci şi patru de mii,
care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.
(Apocalipsa 14:3)
Anumite cântări nu pot fi învăţate decât în vale. Nici o şcoală de muzică nu le poate învăţa, pentru că nici o teorie nu le poate face să fie cântate perfect. Melodia lor vine din inimă. Sunt cântări reţinute prin experienţe personale, revelând greutăţile lor prin umbrele trecutului şi urcând spre culmi pe aripile zilei de ieri. În acest verset, Ioan ne spune că până şi în cer va fi o cântare care va fi cântată numai de cei care „fuseseră răscumpăraţi de pe pământ”. Este fără îndoială o cântare de triumf – un imn al victoriei pentru Hristos, care ne-a eliberat. Însă simţul triumfului şi al eliberării se va naşte din memoria lanţurilor noastre trecute. Nici un înger, nici chiar un arhanghel, nu va fi în stare să cânte această cântare atât de frumos ca noi. Pentru a face aceasta ar trebui să treacă prin încercările prin care am trecut noi, şi acest lucru ei nu-l pot face. Numai copiii Crucii vor fi în stare să înveţe cântarea.De aceea, dragă suflete, în această viaţă tu primeşti o lecţie de muzică de la Tatăl tău. Tu eşti antrenat să cânţi într-un cor pe care nu-l poţi vedea încă, şi vor fi părţi din refren pe care numai tu le poţi cânta. Vor fi note prea joase pentru îngeri, şi unele note foarte înalte, care depăşesc gama şi pe care numai un înger le poate atinge. Dar ţine minte că notele cele mai joase îţi aparţin ţie şi vor fi atinse numai de tine. Tatăl tău te pregăteşte pentru o parte pe care îngerii n-o pot cânta, şi conservatorul Lui este şcoala durerilor. Unii au spus că El trimite necazul ca săte încerce, însă aici nu este cazul. El trimite necazul ca să te educe, dându-ţi astfel instruirea potrivită pentru corul Său ceresc. În cea mai întunecoasă noapte El îţi compune cântarea. În vale El îţi „încălzeşte” vocea. În mijlocul norilor furtunoşi îţi măreşte volumul. În mijlocul ploilor îţi îndulceşte melodia. În frig El dă expresie notelor tale. Şi când treci uneori de la speranţă la frică, El desăvârşeşte mesajul versurilor tale.O, suflet scump, nu-ţi dispreţui şcoala durerii. Ea îţi dă o parte unică din cântarea cerească. George MathesonTe învăluie miezul nopţii? Sunt umbrele negre şi lungi?Roagă-L să vină lângă tine, Şi El îţi va da o cântare nouă şi dulce. Ţi-o va dărui şi o va cânta împreună cu tine; Şi când slăbiciunea te va încetini,El va prelua cadenţa stricată, Şi o va uni cu a Sa. Şi mulţi cântăreţi ai cerului Dintre acei fii ai luminii,Vor spune despre muzica Lui minunată, „Am învăţat-o în noapte”. Şi multe imnuri minunate, Care umplu casa Tatălui,Au fost rostite prima oară printre lacrimi, În umbra unei camere întunecoase.

FamToFam

Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie!


Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu cântări de veselie. Psalmul 126.5
Fără să semeni nu poţi să strângi recoltă. Prima trebuie să fie înaintea celeilalte. Osteneala însămânţării este urmată de bucuria secerişului, căci avem făgăduinţa că nu va înceta seceratul şi semănatul. Dar întotdeauna semănătorul nu este lipsit de griji. Frigul şi gerul poate să afecteze creşterea plantei, dar chiar şi în timpul secerişului poate să fie vreme nefavorabilă care să influenţeze recolta, indiferent de grija şi truda agricultorului.La fel este şi cu scumpa sămânţă cerească: Cuvântul lui Dumnezeu. „Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie, când îşi strânge snopii” (Ps. 126.6). Semănătorul desăvârşit al Cuvântului lui Dumnezeu este Domnul Isus Cristos. El însuşi a venit în această lume cu sămânţa Evangheliei şi a plâns în timpul însămânţării. Venind pe pământ a luat trup de om Şi în harul Lui a luat parte la slăbiciunile noastre. Mergând mult pe pământul acesta, în lucrarea Lui minunată, El obosea, flămânzea, şi avea nevoie de odihnă. În afară obosit, în interior întristat, aşa a trăit şi a lucrat Domnul nostru pe acest pământ. El semăna sămânţa bună dar în acelaşi timp duşmanul semăna neghina. Necredinţa poporului Său îl îndurera şi îi umplea ochii de lacrimi. împietrirea evreilor îl făcea adesea să ofteze. El plângea Ierusalimul care nu voia să se pocăiască şi ofta pentru el.Ţinta noastră este să trezim inimile adevăraţilor creştini ca să preţuiască adevărul şi să-şi simtă răspunderea pe care o au de a-L mărturisi cu îndrăzneală. Dorim să vedem ridicându-se o ceată de oameni la sfârşitul acestor din urmă clipe ale istoriei Adunării pe pământ, care să pornească plini de putere duhovnicească şi să vestească prin puterea Duhului adevărurile de mult uitate ale Cuvântului lui Dumnezeu. Domnul să bată la cât mai multe inimi

FamToFam

Trăiește cum a intenţionat Dumnezeu!




„Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot” (2 Petru 1:3)
Biblia spune: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia … De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa; cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni. Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori” (2 Petru 1:3-8). lată zece principii Scripturaie care te ajută să trăieşti cum a intenţionat Dumnezeu: 1) Păzeşte-ţi limba! întotdeauna spune mai puţin decât gândeşti şi ceilalţi te vor respecta. 2) Fă promisiuni cu cumpătare, împlineşte-le cu credincioşie şi oamenii vor avea încredere în tine. 3) Nu lăsa să treacă nici o ocazie ca să spui o vorbă bună, iar într-o bună zi vei privi în urmă cu bucurie şi nu vei regreta. 4) Arată o preocupare autentică faţă de ceilalţi; arat-o prin faptul că asculţi cu atenţie şi că îţi exprimi aprecierea. 5) Fii vesel! Nu stărui în dureri şi suferinţe; toată lumea are necazuri. Sunt oameni în cel mai apropiat spital care ar face schimb bucuroşi cu tine. 6) Fii cu mintea deschisă şi încearcă să vezi toate faptele. Discută, dar nu te certa. Învaţă să nu fii de acord fără să fii dezagreabil. Lasă-le celorlalţi beneficiul îndoielii. 7) Descurajează bârfa, este distrugătoare. 8) Fii sensibil la sentimentele celorlalţi! Dacă eşti aşa, lumea te va considera înţelept. 9) Nu acorda atenţie remarcilor rău voitoare la adresa ta. Trăieşte aşa încât nimeni sâ nu le creadă. 10) Nu te îngrijora că nu ţie se atribuie meritul, continuă să dai ce ai mai bun şi ai răbdare. Dumnezeu înregistrează şi Dumnezeu răsplăteşte!

FamToFam

Minunile sunt pentru cei ascultători!


„Naaman … avea mare vază … dar era lepros” (2 împăraţi 5:1)
Când Dumnezeu îţi dă un răspuns, nu comenta şi nu gândi raţional. Fă ce spune El – şi vei ieşi basma curată. Mândria lui Naaman aproape că l-a costat viaţa. Când a părăsit casa lui Elisei, el era mânios că Elisei nu ieşise să discute personal cu el. Ci a trimis în schimb „un mesager” să-i spună să se scalde de şapte ori în apele murdare ale râului Iordan. „Nu există ape mai curate?” a întrebat Naaman simţindu-se jignit. În acel moment slujitorul lui Naaman i-a spus: „dacă proorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut?” Cu atât mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: „Scaldă-te, şi vei fi curat” (v. 13). Astăzi Dumnezeu îţi pune aceeaşi întrebare. Nu ar fi mai bine să te smereşti ca să ieşi curat? Să-ţi spui povestea şi să ceri ajutor? Nu s-ar merita să rişti dezaprobarea celor neînsemnaţi pentru că ei oricum nu fac parte din planul lui Dumnezeu pentru viaţa ta? Nu lăsa ca reputaţia să stea în calea soluţiei tale. Nu lăsa ca diavolul să te amăgească spre alte râuri care nu au nici o putere să te salveze. Tot ce ai nevoie este felul de credinţă care implică curajul de a arăta nebun pentru o vreme: acea credinţă ce te ţine depen­dent de Dumnezeu când se pare că toată lumea o duce mai bine decât tine. Mergi înainte, scufundă-te în râul harului lui Dumnezeu şi rămâi acolo! Deşi ai fost insultat, deşi te simţi rănit, deşi procesul pare lipsit de noimă, deşi ai ajuns la capătul funiei şi vrei să renunţi, rămâi acolo, împlineşte Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine! Minunile sunt pentru cei ascultători, nu pentru cei doritori.

FamToFam

Doamne, iată-mă!


Poporul Tău este plin de înflăcărare când îţi aduni oştirea …Psalmul 110.3

Binecuvântat să fie Dumnezeul îndurării, că va fi aşa cum sună versetul. Este un popor pe care Domnul l-a ales din timpuri străvechi ca să fie partea Lui deosebită. Din fire, copiii acestui popor aveau o voinţă tot aşa de încăpăţânată ca şi ceilalţi fii stricaţi ai lui Adam. Dar din ziua când Dumnezeu îşi arată puterea Sa şi când harul Său arată atotputernicia Sa, El pregăteşte inimile ca să se pocăiască şi să creadă în Domnul Isus. Nimeni nu este mântuit fără voia sa, dar Domnul frânge cu blândeţe voinţa oamenilor. Ce minunată putere este aceasta, care niciodată nu încalcă voinţa, ci o cârmuieşte. Dumnezeu nu sparge încuietorile de la uşi, ci le descuie cu o cheie, pe care numai El ştie să o mânuiască.Din acel moment noi avem voinţa să fim, să facem, să suferim ceea ce vrea Mântuitorul. Dacă suntem ispitiţi să ne răzvrătim, El ştie cum să ne conducă şi îndată alergăm pe calea poruncilor Sale din toată inima noastră. Fie ca în această zi voia mea să fie să mă ostenesc să aduc roade spre slava lui Dumnezeu şi spre binele semenilor mei. Doamne, iată-mă! Ziua aceasta să fie ziua în care să-ţi arăţi puterea Ta! Eu sunt pregătit, fericit şi dornic să fiu folosit pentru planurile Tale sfinte. Să nu fiu silit să cârtesc. „Eu am voinţa, dar n-am puterea să împlinesc”, deci dă-mi Tu şi voinţa şi-nfăptuirea.

FamToFam

Slujba marilor necazuri!


El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mâna Lui tămăduieşte. (Iov 5:18)

Slujba marilor necazuriÎn timp ce ne plimbam pe lângă dealurile care au fost atât de violent zguduite de un mare cutremur, realizam că după perioadele de distrugere urmează perioade de linişte deplină. Într-adevăr, lacuri cu apă limpede şi liniştită se întind în valea de sub stâncile căzute ale acelor dealuri, în timp ce nuferii îşi reflectă frumuseţea spre cer. Trestiile de pe malul râurilor şoptesc în vânt, iar satul renaşte din nou, uitând de mormintele trecutului. Iar clopotniţa bisericii, încă veselă după trecerea furtunii, proclamă o rugăciune reînnoită pentru protecţie din partea Celui care ţine colţurile Pământului în mâinile Lui şi dă putere dealurilor. John Ruskin Dumnezeu a arat într-o zi cu un cutremur,Şi-a tras brazdele Lui adânci!Şesurile au sărit în sus de-a valma,Toate dealurile au săltat! Dar acesta e secretul munţilor,Ascuns de mult în sânul lor;”Pacea lui Dumnezeu e veşnică”,Sunt cuvintele de vis ale odihnei lor. El i-a făcut refugii ale frumuseţii,Căminul ales pentru harul Său;El Îşi împrăştie dimineţile peste ei,Apusurile Lui le luminează feţele. Vânturile Lui le aduc mesaje -Vestea furtunii puternice de la mare;Ei o cântă de-a lungul văilorÎn cântarea de dragoste a ploii. Ei sunt creşa tinerelor râuri,Cuibul norului Său zburător,Ferma speciilor noi-născute,Măreţi, liberi şi semeţi. Oamenii din oraşele obositeUrcă la altarele lor şi se roagă;Dumnezeu îi înviorează din nou în lăuntru,În timpul plimbării Sale zilnice. Şi iată, am prins secretul lor!Frumuseţea mai adâncă decât toate!Această credinţă – acele momente grele ale vieţii,Când ai parte de necazuri iritante, Sunt când Dumnezeu Îşi ară munţii;Însă acei munţi vor fiIzvorul Lui de har şi prospeţime,Şi pacea Lui eternă pentru mine. William C. Garnett

Cine are pe Fiul, are viaţa!


Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre.
Efeseni 2:1
Povestirea care urmează a fost spusă de William E. Biederwolf,
fostul preşedinte al Conferinţei Biblice de la Winona Lake. Un
tînăr sculptor a lucrat cu toată migala la statuia unui înger. Cînd
maestrul său, Michelangelo, a sosit s-o vadă, artistul s-a ascuns pe
aproape şi a aşteptat să audă comentariile dascălului său. Miche-
langelo s-a uitat atent la sculptură cu respiraţia întretăiată.In final
a spus: J.i lipseşte numai un singur lucru”. Auzind aceasta, tînărul
artist a fost deprimat. Zile la rînd n-a mai putut dormi şi nici mînca.
Un prieten al său a devenit foarte îngrijorat de el şi s-a dus la
Michelangelo ca să-1 întrebe ce-i lipseşte statuii. Maestrul a răs-
puns: „Ii lipseşte doar viaţa; cu ea ar fi desăvîrşită”.
Unii oameni sînt la fel ca statuia aceea. In afară, au o înfăţişare
admirabilă. Conform standardelor lumii sînt buni. Trăiesc vieţi
morale şi exemplare. Sînt cetăţeni respectabili, activi în organizaţii
de caritate. Sînt membri credincioşi ai unei biserici. Dar nefiind
niciodată născuţi din nou, le lipseşte numai un lucru – viaţa
spirituală. Biblia ne spune că „Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică, şi
această viaţă veşnică este în Fiul Său. Cine are pe Fiul, are viaţa;
cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viaţa” (1 Ioan 5:11, 12).
Poate că religia ta, calitatea ta de membru în biserică, faptele
bune, şi toate celelalte lucruri produc numai o înfăţişare im-
presionantă în afară. Dar nu cumva lipseşte acel „singur lucru”? Ai
tu viaţa – viaţa nouă în Isus Cristos? Dacă nu, încrede-te în El ca
Mîntuitor al tău, astăzi! – R.W.D.
Deşi-s sărac, mă-ncred în Domnul sfînt,
Slab şi păcătos, mă bizui pe al Lui Cuvînt.
Măreaţa-I veste alungă orice frică
Toţi copiii Lui au viaţă veşnică. – McGranahan
Naşterea din nou nu este opţională,
este imperios necesara.

FamToFam

CHEMAREA DE A FI LIDER

CHEMAREA DE A FI LIDER
„Scoală-te şi stai în picioare” (Faptele Apostolilor 26:16)Dacă Dumnezeu te-a chemat să fii lider, te vei simţi neîmplinit în oricare alt rol. Dumnezeu i-a spus lui Pavel: „scoală-te, şi stai în picioare; căci M-am arătat ţie, ca să te pun slujitor”. Să observăm ce înseamnă chemarea de a fi lider:1) Competentă. Trebuie să-ţi dai seama care îţi sunt darurile, iar apoi să-ţi canalizezi energiile spre locul în care crezi că reuşeşti. Asta înseamnă să-ţi recunoşti limitările şi să contribui la echiparea altora pentru a le depăşi. Pentru a face asta, trebuie să fii sigur pe tine. 2) Curai. Scott Peck a spus: „Cei ce iau cele mai bune decizii sunt cei dispuşi să sufere cel mai mult pentru deciziile lor, dar care îşi înfrânează abilitatea de a fi categorici”. Liderii buni nu sunt neapărat cei mai deştepţi sau cei mai creativi oameni, ci cei care au curajul să se remarce şi să stea în primul rând. Aşadar, „întăreşte-te numai, şi îmbărbătează-te” (losua 1:7).3) Claritate. Viziunea vieţii tale poate apărea dintr-odată, dar etapele sunt descoperite în timp. Nu lăsa ca lipsa răspunsurilor să te paralizeze. Fii sigur în privinţa scopului tău, chiar dacă nu ai certitudinea detaliilor. 4) Pregătire. Fără un bun antrenor nu vei ajunge niciodată la adevăratul tău potenţial. Dacă speri să înveţi totul din experienţa personală, succes; va trebui să depăşeşti vârsta lui Metusala! 5) Caracter. Poţi fi lider fără caracter, dar nu vei fi un lider ce merită urmat. Caracterul oferă autoritatea morală de a aduce laolaltă oamenii şi resursele necesare pentru a duce la capăt misiunea. Talentul tău are puterea de-a te duce acolo unde caracterul nu te poate susţine. Acest gând ar trebui să te facă să rămâi pe genunchi.

FamToFam