Leviticul 19:13-18
Sâ iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuti.
Eu sînt Domnul. Leviticul 19:18
Intr-o dimineaţă, cînd ne-am sculat, am găsit pe uşa de la intrare
o notă pe care ne-o lăsase unul din vecini. Scria cam aşa:
„Plecăm şi ne întoarcem abia mîine seară. Vă rugăm să aveţi grijă
de Cleo (cîinele familiei). Dacă latră şi vrea să intre în casă, am
lăsat o cheie de rezervă într-un cui lîngă uşa garajului. Mulţumim”.
M-am bucurat să pot citi asemenea rînduri, deoarece ele demon-
strau legăturile puternice de încredere care se stabiliseră între noi
în cei doi ani de cînd se mutaseră în vecinătatea respectivă.
In textul de azi, israeliţii au primit porunca să nu fure nimic de
la aproapele lor (Lev. 19:18), să judece cu dreptate faţă de ei (v.
15), să nu facă nimic prin care să pună în pericol viaţa lor (v. 16),
să-i iubească şi să-i ierte (v. 18). În felul acesta ei depuneau
mărturie popoarelor învecinate că Iehova este singurul Dumnezeu
adevărat, şi că cei care I se închină sînt oameni iubitori, cinstiţi şi
corecţi în relaţiile lor personale şi în afacerile lor.
Ceea ce a fost adevărat pentru Israel este adevărat şi pentru
creştini. Si noi trebuie să ne iubim aproapele şi aceasta înseamnă
mai mult decît a-i iubi pe cei din vecini. Isus l-a definit pe aproapele
nostru ca pe toţi cei aflaţi în nevoi (Luca 10:29-37).
Să fim deci gata să investim timpul necesar pentru a dezvolta
prietenii adevărate. Să fim gata să întindem la timp o mînă de
ajutor. Desigur, va trebui să ne deranjăm. Poate însemna să aler-
găm de urgenţă la spital, sau să dăm ultimul litru de lapte din casă
cînd nici noi n-o ducem prea strălucit. Dar o astfel de dragoste
pentru aproapele ne cere Dumnezeu. In felul acesta putem chiar
să cîştigăm pe unii pentru Cristos. – D.C.E.
De-am şti să ne temem de Cristos
Şi Cuvîntul Său să-L respectăm frumos,
Adevărul acesta fi-va demonstrat,
Cînd aproapele-ţi iubeşti cu-adevărat. – D.J.D.
Una din dovezile noastre că-l iubim pe Dumnezeu
este dragostea pentru aproapele nostru.
FamToFam