Relație VS Religie – Capitolul 5 Lecția 33 Când credința are nevoie de dovezi

Ioan 20:24-29 – „Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. Ceilalţi ucenici i-au zis deci: ‘Am văzut pe Domnul!’ Dar el le-a răspuns: ‘Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.’ După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă şi era şi Toma împreună cu ei. Pe când erau uşile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc şi le-a zis: ‘Pace vouă!’ Apoi a zis lui Toma: ‘Adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile Mele şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.’ Drept răspuns, Toma I-a zis: ‘Domnul meu şi Dumnezeul meu!’ ‘Tomo’, i-a zis Isus, ‘pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut.’


IDEI DE BAZĂ

¶Necredința lui Toma nu este atât de rea din perspectiva viitorului.
¶Isus răspunde nevoii de dovezi exprimată de Toma. Gestul lui Toma a închis gura criticilor și necredincioșilor în toată perioada bisericii… Citește în continuare

Un gând despre „Relație VS Religie – Capitolul 5 Lecția 33 Când credința are nevoie de dovezi

Comentariile sunt închise

%d blogeri au apreciat: