Relație VS. Religie – Capitolul 8 Lecția 9, Cultivă recunoștința

  • Luca 17:7-21 – „Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paşte oile, îi va zice când vine de la câmp: ‘Vino îndată şi şezi la masă’? Nu-i va zice mai degrabă: ‘Găteşte-mi să mănânc, încinge-te şi slujeşte-mi până voi mânca şi voi bea eu; după aceea, vei mânca şi vei bea şi tu’? Va rămâne el îndatorat faţă de robul acela, pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred. Tot aşa şi voi, după ce veţi face tot ce vi s-a poruncit, să ziceţi: ‘Suntem nişte robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.’ Isus mergea spre Ierusalim şi a trecut printre Samaria şi Galileea. Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi. Ei au stat departe, şi-au ridicat glasul şi au zis: „Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi!’ Când i-a văzut Isus, le-a zis: ‘Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!’ Şi pe când se duceau, au fost curăţiţi. Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu faţa la pământ la picioarele lui Isus şi I-a mulţumit. Era samaritean. Isus a luat cuvântul şi a zis: ‘Oare n-au fost curăţiţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă unde sunt? Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?’ Apoi i-a zis: ‘Scoală-te şi pleacă; credinţa ta te-a mântuit.’ Fariseii au întrebat pe Isus când va veni Împărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le-a zis: ‘Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu se va zice: ‘Uite-o aici’ sau ‘Uite-o acolo!’ Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.”

IDEI  DE  BAZĂ

  • Această pildă, dar și vindecarea leproșilor aduce înaintea ucenicilor atitudinea de recunoștință pe care Dumnezeu se așteaptă să o cultivăm în raport cu slujirea sau binecuvântările primite.
  • Slujirea noastră conștiincioasă, nu ar trebui să ne conducă la îngâmfarea de a emite pretenții în fața lui Dumnezeu. El este un Stăpân bun care ne va trata cu credincioșie.
  • Ceea ce face diferența pentru leprosul samaritean mulțumitor, este faptul că el nu credea că i se cuvine vindecarea primită. El a înțeles că este un dar pentru care trebuie să fie recunoscător.

Isus știa că slujindu-L pe Dumnezeu, oamenii sunt tentați să se considere buni și merituoși, considerând astfel că Dumnezeu este dator față de ei și în felul acesta sunt gata să emită tot felul de pretenții de a fi tratați „cum se cuvine”. Este adevărat că cei care se compară cu cei din jurul lor, pot să găsească argumente că au mai multe merite decât alții, dar cei ce se compară cu Isus, nu vor mai avea pretenții niciodată, dimpotrivă, în permanență vor fi conștienți de faptul că încă mai au multe de pus la punct în viața lor….citește în continuare

%d blogeri au apreciat: